Doriți o programare? CLICK AICI
Luni - vineri: 9:00 - 18:00
S-D: Inchis
+40 723 377 700
Mobil & WhatsApp
Calea Turzii 134, Cluj
În Clinica OCULENS

Blog

La un pahar de vorba cu prof.dr. Toma T. Mugea

„Sa invatam sa iertam: e pasul spre linistea noastra”
„Sunt multumit ca imbatranesc”
Articol aparut in Gazeta de Cluj, 20.12.2004

Rep: În loc sa va pregatiti de sarbatori, înteleg ca munciti sa finalizati o lucrare de specialitate.

T.M.: Da. Sarbatorile vin si trec. Noi primim mereu alte sarcini, indiferent ca sunt alegeri sau sarbatori.

Rep: Apropo de alegeri. Cum apreciati victoria lui Traian Basescu în cursa prezidentiala?

T.M.: Sunt foarte multumit ca a câstigat Traian Basescu. M-am saturat de aroganta si ipocrizia celor de la PSD. M-am saturat de cei care desconsidera un popor. Sa ajungi sa conduci o tara numai pe voturile unor oameni care au un nivel de subdezvoltare materiala – si poate si intelectuala, e practic o dictatura a proletariatului. Care poate ca ar fi vrut si el altceva…, dar s-a temut. Oamenii se tem de schimbari.

Rep: O parte a opiniei publice e de parere ca Traian Basescu nu are „fata de presedinte”. Dumneavoastra va pricepeti sa apreciati frumusetea unui om. Ce parere aveti despre aceasta remarca?

T.M: Frumoasa este fata care spune ceva, care îti inspira ceva. Acel aer pe care-l degaja în jurul ei nu pleaca, în primul rând, de la aspectul fizic, ci de la privire, iar apoi de la cuvinte. În istorie au fost multe exemple de femei frumoase, dar diabolice. De asemenea, cunoastem exemple de fete bisericesti care ar fi trebuit sa fie bune si cumsecade, dar nu au confirmat aceasta prejudecata. A judeca accesibilitatea unui om într-o functie de conducere numai pe baza aspectului fizic înseamna a ne reduce, noi însine, capacitatea de evaluare. Amintesc, de asemenea, ca exista multi oameni de stiinte, de litere, care nu numai ca nu exprima în nici un fel conceptul de frumusete, dar unii au chiar handicapuri fizice severe. Daca pentru unii, presedintele Basescu nu arata ca un presedinte, e problema lor. Sa schimbe tabloul si atunci vor fi multumiti. Sa-si puna un presedinte care arata ca Marcello Mastroiani. Pe noi ne intereseaza ceea ce vrea sa faca acest om pentru tara. Am înteles ca doreste sa redeschida unele capitole de negociere cu UE. Asta înseamna ca nu e dispus sa faca deloc concesii Portii europene, în defavoarea României, doar pentru a avea o intrare triumfala. Oricum, tot ce s-a facut în ultimele luni în plan poltic a avut un punct de finalitate: alegerile. Asta pentru ca cei de la putere sa iasa si mai mult în fata, cu coronitele aferente. În orice caz, valurile politice le resimtim si noi, în activitatea noastra.

Rep: Cum anume?

T.M: Perioadele din preajma alegerilor, salturile valutei, iar acum se vorbeste despre posibile alegeri anticipate, ne afecteaza si pe noi. Lumea nu mai este atât de deschisa, atât de linistita, de încrezatoare în societate. Cum spuneam adineaori, lumea se teme de schimbari.

Rep: Ce a însemnat pentru dumneavoastra anul 2004, pe plan profesional?

T.M: Îmi fac bilantul în fiecare dimineata. Si sunt multumit ca îmbatrânesc.

Rep: Oamenilor le pare rau ca nu mai sunt tineri. Dumneavoastra va bucurati?

T.M.: Sunt multumit ca îmbatrânesc, adica sunt multumit ca traiesc. Faptul ca ajungi sa te bucuri de batrânete înseamna ca te bucuri de viata. Una dintre realizarile profesionale e faptul ca am devenit, în primavara, seful Catedrei de Chirurgie Plastica, Reconstructiva si Estetica la Facultatea de Medicina din Oradea. Din pacate, în vara am parcurs o perioada mai grea. Am avut unele probleme de sanatate. Trebuia sa fiu mai atent. Prin urmare, am ratat plecarea la un congres la Lisabona, unde eram invitat cu trei conferinte. Sunt multumit însa ca am trimis lucrarile pe CD si au fost prezentate video. În schimb, am participat în tara la doua congrese, ca organizator: Congresul Uniunii Medicale Balcanice, desfasurat la Oradea, si primul congres al Asociatiei Chirurgilor Plasticieni din România, care a avut loc la Sinaia. Apoi, am organizat împreuna cu firma Italtrade si cu doctorita Dana Jianu un workshop la Bucuresti, unde am prezentat o noua tehnica – mezzoterapia. Practic, a fost introdusa tehnica mezzoreapiei în România.

Rep: Ce este mezzoterapia?

T.M.: Este o tehnica prin care se trateaza zona de mijloc a pielii. Prin mezzoterapie se injecteaza cantitati foarte mici de subtante chimice – vitamine, extrase de plante – în mezooderma. Acest strat are cele mai active elemente la nivelul pielii, iar prin injectare, se schimba metabolismul local al celulelor. Aceasta tehnica ajunge acolo unde chirurgia nu poate. Este o metoda foarte eficienta. Poate rezolva probleme de tonus al pielii, celulita, depozitele de grasime situate în zone mai greu de abordat. Tratamentul se face o data pe saptamâna, vreme de 5-6 saptamâni. Asta în timp ce tratamentul la suprafata pielii poate fi facut prin laser peeling, chemical peeling, iar tratamentele mai profunde pot fi rezolvate prin lipoaspiratie sau prin transplant de grasime. Sunt convins ca mezzoterapia va avea o dezvoltare spectaculoasa în România. Chiar avem în plan, anul viitor, organizarea unui congres cu participare internationala, la Sala Palatului, în care va fi promovat acest tip de tratament. Nu mai putem sta izolati, limitati în anumite procedee.

Rep: Când si unde a fost lansata aceasta tehnica?

T.M.: A fost lansata recent în Franta, însa eu sunt de parere ca a fost inventata de Ana Aslan. Pe vremea ei nu exista însa aceasta ramura a stiintei – chirurgia estetica, plastica. Ana Aslan a disparut, iar lucrarile si experienta ei nu au fost facute publice. Doar o parte dintre apropiatii ei i-au înteles realizarile. Dupa doua decenii, un francez a lansat aceasta terapie si i-a dat un nume. Practic, a scos la lumina terapia Anei Aslan, a lansat-o, a popularizat-o, iar meritul e al lui. Românii au patit la fel ca si cu insulina, cu canalele care transporta apa în celula. Sa nu uitam ca în vremea comunismului, a fi frumos era considerat o blasfemie. Cu cât aveai un aer mai ciolanos, cu atât erai mai bine privit. A vorbi de frumusete în comunism era similar cu un atentat la bunele moravuri.

Rep: Veti folosi si dumneavostra acesta tehnica noua?

T.M.: Bineînteles. Pacientul vine la medic si spune ca vrea sa arate mai bine. Ne întreaba ce putem face. Întâi îi facem fotografii, analize, iar apoi punem diagnosticul. Îi explicam ca pielea este prea multa, grasimea prea putina, toxinele în exces, prea mult tutun, stat în vânt, la soare. Iar apoi gasim metoda potrivita prin care îl facem sa arate mai bine.

Rep: În ultimii ani, femeile au deprins obiceiul de a merge la solar sa se bronzeze. Este sanatoasa sau nu expunerea la solar?

T.M.: Utilizarea solarului este total contraindicata. Distruge elementele fibrilare si scade vitalitatea pielii. De fapt, pigmentarea este o reactie de aparare a organismului la razele ultraviolete, care sunt nocive pentru organism. În timpul expunerii, melanocitele produc mai multa melanina, în încercarea de a bloca patrunderea acestor raze în profunzimea pielii. Razele distrug pielea si pot provoca leziuni canceroase. Însa, femeile sunt interesate mai degraba de partea secundara: cum arata. Persoanele care abuzeaza de ultraviolete arata bine o perioada, însa dupa 5-10 ani îmbatrânesc brusc. Iar mijloacele de reparare a acestor leziuni sunt mult mai complicate. Asadar, e o diferenta foarte mare între expunerea la solar si expunerea la soare.

Rep: Conduceti Clinica de chirurgie estetica Medestet din Cluj? Ce a însemnat anul 2004 pentru clinica?

T.M.: A fost un an bun. Am reusit sa realizez achizitii materiale semnificative, instrumente noi, aparatura de ultima generatie. Am avut parte si de operatii dificile, dar daca nu le-as face, nu as mai fi eu.

Rep: Cum ati perceput anul care se încheie, în plan medical general?

T.M.: Am observat o maturizare la nivel national, din punct de vedere al disciplinei. De exemplu, comisia ministeriala de chirurgie plastica – al carei membru sunt – a reusit sa impuna criterii mai severe. Începe sa se faca ordine. Abia acum putem discuta pe criterii de egalitate cu alte clinici. A face chirurgie estetica într-un aparatement de 50 mp sau într-o clinica de 500 mp, ca a noastra, e o diferenta.

Prof. Mugea – un bucatar fin

Rep: În plan personal, cum a decurs anul 2004?

T.M.: Cronologic, o realizare importanta a fost faptul ca am reusit sa-i cumpar fiicei mele mai mici un oboi foarte bun. Este în clasa a noua la Liceul de Muzica din Cluj.

Rep: Sa înteleg ca un oboi e foarte costisitor?

T.M.: Da. Unul bun costa circa 7.000 euro. Apoi, în vara, fiica mea cea mare s-a casatorit. Nunta, pe care am organizat-o la Restaurantul Chios, a fost un succes. Poate si datorita faptului ca m-am ocupat de meniu personal.

Rep: Sunteti bucatar?

T.M.: Da. Îmi place sa gatesc. Cu o saptamâna înainte de nunta, m-am dus la restaurant si am facut tot meniul, pe ore de servire. Apoi, le-am facut o proba bucatarilor. În ziua nuntii, dimineata, le-am conceput o portie- model, inclusiv aranjatul în farfurii. Puteai sa-ti potrivesti ceasul în functie de felul de mâncare servit. Multumirea mea a fost imensa: copiii, adica mirii, au fost foarte încântati de organizare. La fel si invitatii. Nu a fost genul de nunta la care sa te uiti la ceas. Aveai de lucru continuu.

Rep: Ati inventat vreun fel anume de mâncare?

T.M.: Da. De exemplu, vânata Ada Kaled (o vânata de marime medie, taiata în doua, introdusa la cuptor, peste care se pun rosii taiate rondele, iar apoi se aduaga un sos dulce-acrisor). Acesta a fost un tip de aperitiv la nunta fiicei mele.

Rep: A fost un meniu sofisticat?

T.M.: Cel putin foarte gustos. Am avut gratar din piept de pui cu sos de strugurei; la friptura de vita am facut un sos de catina (reteta îmi apartine), pe care am tinut-o în miere de albine amestecata cu merisoare. Iar asta da o savoare deosebita. Au fost brânzeturi, vin merlot din Moldova…

Rep: Fiica cea mare v-a urmat modelul, în cariera?

T.M.: A început medicina, dar dupa doi ani mi-a marturisit ca nu mai rezista. Cred ca m-a vazut cât de mult lucrez. Mi-a spus ca ea nu crede ca ma poate urma pe aceasta linie si ca vrea sa-si vada de familie si de sot. S-a înscris la cursuri de stiintele comunicarii. Ginerele a terminat stiinte economice, la Cluj. Amândoi sunt acum în Noua Zeelanda, la socri. Si-au gasit servicii în posturi bune. Dar, îmi spun ca le este dor de România. Vor sa se întoarca, dupa ce câstiga bani si experienta. Acolo nu se simt acasa.

Rep: Munciti mult. Cum va relaxati?

T.M.: În mijlocul naturii, în vârful muntelui, unde exista doar ce a dat Dumnezeu. Am doua cabane, unde prefer sa merg singur, sau cu familia, nicidecum cu prieteni care vorbesc mult. Deseori merg doar împreuna cu Bucur, câinele meu. Am reînceput sa citesc poezie, sunt pasionat de fotografie.

Rep: Suntem în preajma sarbatorilor. Ce gânduri le adresati cititorilor GAZETEI?

T.M.: Sa ne respectam pe noi, pentru ca prin asta îi respectam si pe ceilalti. Cu alte cuvinte, daca te speli, nu te speli doar pentru ca iesi în oras. Trebuie sa ai aceeasi atitudine, indiferent unde te afli. Apoi, tot ceea ce facem sa fie la superlativ. Sa vedem partea buna a lucrurilor. Ceea ce e rau se transmite si se multiplica mai usor decât ce e bun. Sa vedem mai mult binele si sa-l cultivam. Altfel, vom trai cu inteligenta prostului care apreciaza un lucru numai când i se ia. Sa avem mai multa încredere în interlocutorii nostri, sa-i consideram ca pe rudele noastre. Nu suntem noi în masura sa-i judecam pe altii. Sa fim în masura sa iertam. E cel mai important pas spre linistea noastra. Sa iubim copiii, florile si pe cei care nu pot iubi. Sa iubim viata.

© Copyright 2025 Prof. Dr. Toma Mugea. All Rights Reserved.