Glanda mamara, trasatura definitorie pentru mamifere, are debutul dezvoltarii in primele luni de viata intrauterina si culmineaza cu implinirea functionala prin lactatia de dupa nastere.

Femeia atractiva, trebuia sa fie in preistorie de inaltime medie, cu sani bine reprezentati, bazinul generos, in stare sa poarte si sa duca la bun sfarsit o sarcina, urmata de grija maternala in perioada urmatoare nasterii. De fapt nu barbatul alegea femeia, ci femeia era factorul decisiv intr-o relatie frugala, cu putine sentimente, greu de spus iubire. Poate ca existau ocheade, chemari in umbra, stimuli din limbajul trupului, chiar factori olfactivi cu feromoni eliberati in perioada de ovulatie, si de ce nu, atacuri de gelozie, pentru o posesie a placutului pe mai mult timp, de ambele parti.

Mama era seful comunitatii, ea stia unde sa faca culcusul, cu cine sa faca copii, si cum sa organizeze activitatea gospodareasca. Treptat vanatoarea ceda locul in fata activitatilor agricole rudimentare, a culturilor si cresterii animalelor domesticite. Focul permite nu doar prelucrarea hranei, mai gustoasa si mai sigura, dar si aparitia olaritului, cu posibilitatea pastrarii si conservarii produselor pentru vremuri mai aspre. Prelucrarea metalelor capata treptat un rol central, generand elementele necesare confectionarii uneltelor agricole si a armelor. Deja grupul era format si incepea aparitia legaturilor de familie, tribale sau pe areale mai mari, cu inerenta implicare a factorilor de decizie, rezultata din confruntari bazate mai mult pe forta bratelor si politici de aliante, pe linie materna.

Treptat apar sefii. Ei doar hotarasc, trag partea ce considera ca li se cuvine din tot si toate si impart dreptatea. Cei dotati spiritual sunt scutiti de muncile obisnuite, mijlocind educatia si pastrarea traditiilor comunitatii, in acelasi timp cu studiul si interpretarea fenomenelor din natura.
Au trecut mii de ani pana cand artele s-au dezvoltat, culminand in perioada renascentista, cand s-au intrunit conditiile sociale, culturale si stiintifice, generand un creuzet al gandirii umanitatii, ce a expandat ca un “Big Bang” in viata altfel obisnuita, plata.

Saltul de la femeia reprezentand fertilitatea, necesara vietii (fig.1), cu accent pe sanii voluptosi si soldurile largi, la femeia ca frumusete dorita, izvor de placeri sofisticate se face treptat, pe masura ce societatea permite accesul femeilor in mod egal la educatie, exprimare si viata sociala. Egalitatea de gen impinge de fapt femeia dincolo de menirea ei, starnind uneori nostalgii dupa o viata familiala tihnita, cu bucuria realizarilor mici dar importante pentru copii si nepoti.

Fig. 1- “Femeie sezind” si perechea ei “Ganditorul”, replici ale statuetelor apartinand culturii Hamangia, cu 5.000 ani IC.

In chirurgia estetica, exista doua tabere, a chirurgilor si a pacientilor, ce participa la un joc cu miza mare, sanul perfect estetic. Pentru a realiza acest joc trebuie sa cunoastem bine regulile, sa le urmam si sa ne respectam opiniile. Daca nu exista intelegere, nu putem vorbi de obtinerea unui rezultat care sa ne satisfaca dorintele, aspiratiile.

Definitia sanului frumos este simpla: sa respecte proportiile corpului, sa fie echilibrat, simetric, pozitionat in aria delimitata intre spatiul doi si spatiul cinci intercostal, linia axilara anterioara si linia mediosternala, cu ptoza minima si mamelonul proiectat in punctul cel mai avansat al volumului glandular (fig.2).

Fig. 2 – Exemplu de san estetic

Prof. Toma T. Mugea a imaginat, in urma cu 20 ani, un program pe calculator care, tinand cont de cativa parametrii (inaltimea si greutatea pacientei, distanta de la manubriul sternal la pube, distanta dintre spinele iliace anterosuperioare si distanta dintre apofizele acromiale) ne produce Numarul de Aur al Sanului (Breast Golden Number) la care se raporteaza toate dimensiunile sanului (lungimea santului inframamar, meridianul vertical, meridianul orizontal, triunghiul estetic dintre manubriul sternal si cele doua mameloane, si in final volumul estetic al sanului).

Aceste date si experienta personala a Prof. Toma T. Mugea pe o perioada de 20 ani, au fost publicate in volumul “Aesthetic Surgery of the Breast” in 2015, la editura Springer (fig. 3).

Fig. 3 – Cartea publicata de Prof. Toma T. Mugea in 2015 in editura Springer.

Fig. 4 – Pacienta cu pseudoptoza mamara, inainte de operatie.

Fig.5 – Aspectul diagramei TTM la pacienta cu pseudoptoza mamara.
Caseta Breast Golden Number indica 20,61 cm, iar linia rosie arata prezenta ptozei.
Caseta indicata cu sageata albastra arata implantul mamar selectat de program, de 260 cc.

Fig. 6 – Aspectul postoperator al pacientei, cu implante de 260 cc, anatomice, retrofasciale.

Fig. 7 – Diagrama TTM cu dimensiunile postoperatorii ale pacientei cu pseudoptoza.
De remarcat ca imaginile cu galben auriu arata obtinerea dimensiunilor de aur, estetice.

Doar printr-o analiza corecta, stiintifica, folosind datele personale ale pacientei, se pot obtine rezultatele naturale, mai ales in cazul augmentarii mamare (fig.4 – fig. 7). Cine poate spune despre aceasta pacienta ca a fost supusa unei operatii estetice? Nimeni. Este proportionala, respecta dimensiunile estetice si nu are cicatrici vizibile. Inciziile sunt sub sani, in dreptul santului inframamar. Surpriza! Si pacienta de la fig.2 are implante mamare, de 190cc, plasate retrofascial, prin abord inframamar! Sani de colectie!